MARE SARBATOARE! Boboteaza pe 6 ianuarie. Ce să nu faci în această zi

Boboteaza se sărbătorește în fiecare an pe 6 ianuarie și, împreună cu Sf. Ion care cade în 7 ianuarie, reprezintă sfârșitul perioadei Sărbătorilor de iarnă. Este bine să știi ce reprezintă

Boboteaza și ce nu trebuie să faci în această zi ca să îți meargă bine tot anul. Acum apele sunt sfințite, așa că e recomandat să nu speli rufe. De asemenea, nu trebuie să dai bani de împrumut.

Boboteaza este una dintre marile sărbători ale ortodoxiei, fiind vorba de Botezul Domnului în apa Iordanului. În ajunul şi în ziua de Bobotează, în toate bisericile ortodoxe, cu puterea Duhului Sfânt, la rugăciunile arhiereilor şi preoţilor, se sfinţeşte aghiasma cea mare. Prin tradiţie, cea mai vizibilă ceremonie religioasă din România în ziua de 6 ianuarie va avea loc la Constanţa, unde botezul se face la Marea Neagră.

Tradiții pentru Ajunul Bobotezei – acum se ține post aspru
Ajunul Bobotezei este prima zi de post din Noul An, după 11 zile de Sărbători în care nu au mai fost restricţii alimentare. „Înainte de Bobotează, avem o zi în care se ajunează, oamenii

pregătindu-se astfel pentru marea sărbătoare din data de 6 ianuarie. Ajunul Botezului este o zi de pregătire duhovnicească prin post aspru pentru a preîntâmpina această mare sărbătoare a Botezului Domnului“, explică preoții ortodocși.

Credincioşii ţin post aspru sau chiar post negru în Ajunul Bobotezei, luând numai dimineaţă Agheasmă Mare, pe care o au păstrată din anii trecuţi. Ajunul Bobotezei face parte din categoria posturilor de o zi din anul bisericesc, alături de Înălţarea Sfintei Cruci prăznuită la 14 septembrie şi de Tăierea Capului Sfântului Ioan Botezătorul de la 29 august. Boboteaza este ultima zi a ciclului sărbătorilor de Anul Nou, marcată în calendarul creştin de celebrarea Botezului Domnului. Este dedicată purificării mediului înconjurător, în special a apelor, de forţele malefice.”Sărbătoarea de Bobotează cuprinde motive specifice tuturor zilelorde reînnoire a anului: local se colindă, se fac şi se prind farmecele şi descântecele, se află ursitul, se soroceşte vremea şi belşugul holdelor în noul an, se deschide cerul şi vorbesc animalele“, spun etnologii români, potrivit Adevarul. Superstiții de Bobotează – nu sunt admise certurile în casă

Boboteaza abundă în superstiţii, iar oamenii de la sate ţin cont şi acum de ele pentru a le merge bine tot anul. În noaptea Ajunului de Bobotează, fetele de măritat îşi pun busuioc sub pernă pentru a-şi visa viitorul soţ. Există credinţa potrivit căreia dacă în dimineaţa de Ajunul Bobotezei pomii sunt încărcaţi cu promoroacă vor avea rod bogat. De Ajun, nu sunt admise certurile în casă şi nu se dă nimic cu împrumut, nici măcar jăratic. În Ajunul Bobotezei, în ziua de Bobotează, de

Sfântul Ioan Botezătorul şi opt zile după aceea, nu se spală rufe, pentru că apele sunt sfinţite. Superstiţia cel mai des întâlnită este cea care spune că, în noaptea de Bobotează, tinerele fete îşi visează ursitul. Ele îşi leagă pe inel un fir roşu de mătase şi o un fir de busuioc, pe care le pun sub pernă. Băiatul pe care-l vor visa va fi cel cu care ce vor căsători. Fetele care cad pe gheaţă de Bobotează se crede că sigur se vor mărita în acel an. Tradiţia populară mai spune că Ajunul Bobotezei este cea mai geroasă zi a anului şi că în această noapte viitorul poate fi citit în oglindă.

Boboteaza – puterea apei sfințite

Boboteaza, 6 ianuarie. După slujba de sfinţire a apei, transformată în agheasmă, fiecare sătean îşi ia apa sfinţită în vasele de lemn sau de sticlă cu care a venit de acasă. Pe drumul de întoarcere ei strigă „Chiraleisa”- pentru belşugul holdelor viitoare, pentru purificarea aerului şi pentru creşterea cât mai mare a cânepii – şi toarnă câte puţină agheasmă în toate fântânile întâlnite în cale. Odată ajunşi acasă, oamenii sfinţesc cu agheasmă şura, grajdul, animalele din grajd, pomii din livadă, casă şi interiorul casei. Apa sfințită de preoți are puteri miraculoase și poate fi consumată tot anul. Se spune că vindeca deochiul, alcoolismul și bolile genitale.