Press "Enter" to skip to content

OMS RECOMANDĂ PURTAREA MĂŞTILOR CHIAR ȘI ÎN CASĂ, PENTRU A PREVENI INFECTAREA CU NOUL CORONAVIRUS

Organizaţia Mondială a Sănătăţii a recomandat purtarea măştilor de protecție chiar și în locuinţe, pentru a preveni infectările cu noul coronavirus.

Atunci când oamenii primesc vizitatori şi nu poate fi respectată distanţarea fizică sau încăperile nu au fost aerisite corespunzător, OMS a recomandat purtarea măștilor de protecție și în casă.

OMS recomandase anterior purtarea măştilor în spaţiile cu dimensiuni reduse, însă nu a precizat liniile directoare pentru spaţiile private.

De asemenea, agenţia pentru sănătate din cadrul ONU recomandă în prezent o utilizare mai largă a măştilor în centrele medicale.

Astfel, personalul administrativ şi alţi angajaţi care nu sunt implicaţi în acordarea de îngrijiri medicale au fost adăugaţi pe lista persoanelor care ar trebui să poarte în permanenţă măşti sanitare.

O situație explozivă este prezentată de doi avocați celebri.

Aceștia analizează efectele juridice ale demisiei premierului Ludovic Orban în ceea ce privește menținerea sau prelungirea măsurilor pentru combaterea pandemiei cu COVID-19.

Adrian Toni Neacșu și Gheorghe Piperea sunt de părere că Guvernul interimar condus de Nicolae Ciucă nu va putea prelungi starea de alertă, care expiră la 14 decembrie, fără să încalce prevederile constituționale și legale în vigoare.

Avocatul Adrian Toni Neacșu susține că prin Hotărârea de Guvern care ar trebui să prelungească, cu încă 30 de zile, starea de alertă, începând cu 15 decembrie, Executivul poate lua măsuri care vizează limitarea unor drepturi fundamentale, prin delegarea dată de Legea 55/2020.

Aceste măsuri însă „definesc o politică publică în domeniul sănătății publice”.

„Potrivit articolului 110 alineat 4 din Constituție, Guvernul interimar «îndeplinește numai actele necesare pentru administrarea treburilor publice».

De asemenea, potrivit Codului Administrativ, Guvernul interimar continuă să emită numai actele cu caracter individual sau normativ necesare pentru administrarea treburilor publice, «fără a promova politici noi»”, arată avocatul.

În aceste condiții, Neacșu subliniază că instituirea unor măsuri noi de prevenire și control a infecției cu COVID-19, altele decât cele care sunt deja în vigoare, constituie politici noi în domeniul sănătății publice.

Guvernul interimar Ciucă nu poate, fără riscuri de nelegalitate și neconstituționalitate, să prelungească starea de alertă care expiră pe 14 decembrie, instituind noi măsuri restrictive, altele decât cele aflate în vigoare.

Piperea: „Liber la Sărbători, slujbe la biserică și școli deschise”

La rândul său, avocatul Gheorghe Piperea arată că ordonanțele de urgență și hotărârile de declarare ori de prelungire a stării de alertă nu intră în categoria acestor demersuri de administrare a treburilor publice.

„Noul guvern nu se va putea instaura mai devreme de Crăciun, în primul rând pentru că trebuie validat de noul Parlament.

În al doilea rând pentru că trebuie să aparțină partidului care a câștigat alegerile, și nu celui care le-a pierdut (…)

Restricțiile nu vor mai putea fi impuse nici de Comitetul pentru Situații de Urgență, pentru că și din acea poziție de șef pleacă Sică (Orban – n.red.), iar hotărârile respectivului comitet trebuie validate de un guvern valid.

Comandantul acțiunii mai poate doar să carantineze orașe și comune, prin decizii atacabile în justiție.

Deci, vom avea școli redeschise, Sărbători, inclusiv slujbe înbiserică, și colindat”, scrie Piperea, într-o postare pe Facebook.

Procedura trebuie avizată de un Executiv valid

Starea de alertă, în baza căreia Executivul poate dispune măsuri care afectează drepturi și libertăți, este dispusă de Guvern, prin HG, în urma unei hotărâri a Comitetului Național pentru Situații de Urgență, în baza Legii 55/2020, pe o perioadă de 30 de zile.

La expirarea acestui termen, Guvernul, urmând aceeași procedură, poate prelungi starea de alertă, tot pentru 30 de zile.

Problema este că atât Comitetul pentru Situații de Urgență, cât și Executivul au fost conduse, până la începutul acestei săptămâni, de premierul Ludovic Orban.

Demisia sa conduce la demisia întregului Cabinet, ceea ce înseamnă că Guvernul este unul cu puteri limitate, care nu poate, legal, să instituie politici noi, așa cum sunt ele definite de Constituție și de Codul Administrativ.

Avocații Adrian Toni Neacșu și Gheorghe Piperea arată de ce plecarea lui Orban de la Palatul Victoria blochează măsurile de prevenție pe care executivul ar trebui să le ia săptămâna viitoare, scrie jurnalul.ro